Dinozaurul care a trăit în Țara Hațegului în urmă cu 70 de milioane de ani este vedeta unei expoziții unice în România

Expoziția permanentă „Balauri, dragoni, dinozauri”, deschisă începând de duminică în Centrul de vizitare, la sediul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului, îi invită pe vizitatori să descopere un concept nou, care valorifică legendele balaurilor, mitul dragonilor și fascinația pentru dinozauri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Vedeta expoziției este Balaurul Bondoc, o specie unică de dinozaur carnivor feroce, descoperită până în prezent doar pe teritoriul care forma Insula Hațegului, acum aproximativ 70 de milioane de ani. Macheta în mărime naturală a dinozaurului a fost realizată cu un accent deosebit pe detaliile științifice, de către celebrul paleoartist canadian Brian Cooley, în colaborare cu soția sa, Mary Ann Wilson”, spune purtătorul de cuvânt al Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului, Adina Popa.

Potrivit acesteia, Balaurul Bondoc a fost descoperit în anul 2009 de paleontologul clujean Mátyás Vremir, iar descoperirea a fost primită cu mare entuziasm la nivel mondial, astfel că o echipă internațională de oameni de știință au început cercetări amănunțite. Ei au ajuns la concluzia că aveau de-a face cu un prădător înrudit cu Velociraptor, având o lungime de aproximativ 1,8 metri și cu caracteristici anatomice deosebite, fiind un amestec între un curcan uriaș și un pitbull. Dorind să omagieze cultura românească, cercetătorii au fost cei care l-au botezat Balaurul Bondoc.

„Ne-am imaginat balaurul de culoare închisă și ascunzându-se în umbră, atacând victimele atunci când se apropiau. Deoarece unele păsări, în special masculii, au de multe ori un colorit dinamic pentru a-și atrage perechea, reconstrucția noastră are unele nuanțe de roșu, inclusiv o creastă în culori vii”, a explicat viziunea sa Brian Cooley, la vernisajul expoziției „Balauri, dragoni, dinozauri”.

La rândul său, directorul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului, Alexandru Andrășanu, a spus că a fost ales un concept special de expoziție interactivă în care să fie alăturată macheta dinozaurului cu reconstituirea mediului său natural, dar și cu informații despre cercetători și despre ce a însemnat această descoperire pentru știință, incluzând reprezentări ale balaurului în viziunea unor graficieni din întreaga lume.

„Totodată, ne-am propus să demonstrăm că între știință și mitologie există o legătură puternică, așa că am plasat dinozaurul într-un context al miturilor și legendelor hațegane despre balauri și dragoni. Dorim să le oferim vizitatorilor o experiență unică, într-un spațiu reorganizat și regândit în concordanță cu valorile și ideea de geoparc”, mai spune directorul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului.

Expoziția deschisă permanent este un nou eveniment al Universității din București, purtând marca Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și este oferită în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) și Asociația GeoD.

Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului este o arie protejată de tip parc natural administrată de Universitatea din București, care se întinde pe o suprafață de peste 100.000 de hectare. Pe teritoriul său se află 80 de sate, grupate în zece comune, și orașul Hațeg, cu o populație de aproximativ 35.000 de locuitori.

Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului este singurul din România membru al Rețelei Europene și al Rețelei Globale a Geoparcurilor.

De asemenea, în anul 2005 a fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obținut acest statut internațional. Factorul-cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri din Cretacicul Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, de mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.